M-am născut și am copilărit în Brașov. Am locuit în extreme: cartierul Steagul Roșu (actual Astra) și Calea Poienii.
Grădinița și școala generală le-am făcut “la nemți”. Între ’81 și ’82 am stat în Maroc cu ai mei. Am crescut cu Pif și-ale lui Gadget-uri. Am învățat Franceza cu accent magrebian și-am văzut că oamenii diferiți sunt tot oameni. Liceul l-am făcut “la români”, la Info – Revoluția m-a prins într-a zecea. Am participat fără să vreau la revolta din Brașov din ’85, mergeam în Prund la meditații de Română. Mi s-a părut distractiv, deși pe undeva mi-era teamă.
Deși eram de mic pasionat de calculatoare, am studiat Medicina la U.M.F. – Informatică știam deja destulă, iar Pishologia mi se părea cu aplicare prea limitată. Mi-am dat seama însă repede că n-am ce trebuie ca să devin medic. M-am mirat că mulți colegi care aveau și mai puțin din acel dar, nu-și dădeau seama. Majoritatea spuneau că este “o meserie bună”. Ciudat. Am terminat Medicina și am creat … o firmă de soft, în București.
În 2000 am plecat cu tot cu mica mea echipă în Germania, cu Greencard. Am suferit, am învățat, m-am însurat. Am călătorit mult, am redescoperit Marocul după 20 de ani.
M-am specializat în Project Management și am văzut că-n România nu prea se știe cu ce se mănâncă asta. M-am întors în București și iar am plecat.
M-am lămurit și cu Germania și cu România. Mă simt legat de un singur loc: Brașov.
Subscribe to RSS feed
Inteleg ce te-a facut sa renunti la practicarea medicinei. Eu , pana la varsta de 10 ani spuneam ca vreau sa fiu “doctorita”, iar sora mea isi dorea sa faca chimia alimentara! Uite ca azi ea este un chirurg foarte bun, nu s-a casatorit( s-a casatorit cu meseria asta) , iar eu sunt economista… Deci,” socoteala de-acasa nu se potriveste deloc cu cea din …targ”. Important este sa fii bun in domeniul pe care-l practici, si sa ai multumirea sufleteasca de a lasa ceva in urma ta!
Inteleg ca ai firma de soft si/sau projekt management in DE?
Sau lucrezi la DB?….